luni, 17 noiembrie 2008

Mesajul din sticlă

Am găsit un fragment minunat, o linguriţă de optimism condensat care linguriţă mă tot străduiesc s-o împart cu voi, cei care vă rătăciţi prin paginile mele. Şi dacă tot sîmbăta a trecut, duminica dusă-i şi ea - atunci musai că e numai bun (optimismul) pentru un început de săptămînă minunată
în ciuda cerului de ploaie şi de ninsoare, răcorelii care muşcă din degete, aerului ceţos şi galben care-ţi umple nările şi a unei dureri rebele de cap, semn că mai e, că mai sînt, că-l mai am şi că sînt vie, aşa că
e bine
e bun
e frumos
aşa trebuie să fie


Ceea ce a existat trebuie să dispară din nou. Tinerii şi tinerele pleacă toţi spre locul unde au fost sortiţi; soarele răsare în zori şi coboară la apus, în spatele colinelor. Bărbaţii zămislesc şi femeile nasc. Copiii, şi ei, merg acolo unde trebuie să meargă. Aşa că fii fericit! Vino, ai înaintea ta miresme şi parfumuri, ca şi flori pentru braţele şi sînul iubitei tale. Vino, cîntecele şi muzica te aşteaptă. Lasă deoparte orice grijă; nu te gîndi decît la bucurii pînă cînd vine ea, ziua aceea, ca să cobori în ţara ce iubeşte doar liniştea.

dintr-un poem antic egiptean

5 comentarii:

Amy spunea...

uneori as vrea ca ziua aceea sa vina "acum".

aprilia spunea...

ziua aceea nu vine cînd vrei tu ci exact atunci cînd trebuie să vină. între timp... răbdare şi...nu, nu tutun, dar curaj şi încredere, da.
nu eşti singură, în ciuda aparenţelor.

Amy spunea...

:)

DID spunea...

aham, asa facem. :)

aprilia spunea...

amy, e bine, zimbim de dimineata ;)

did, dap, sigur, stim si e dovedit :))